Prima Consultaţie Prenatală

Prima consultaţie prenatală la spital poate dura câteva ore, întrucât vei face cunoştinţă cu mai mulţi membri ai personalului medical. 

Moaşa şi medicul vor discuta cu tine despre istoricul medical, chirurgical şi obstetric al tău şi al familiei tale. Vei face o ecografie şi analize de sânge. 

Este posibil ca medicul să-ţi facă şi un examen fizic, inclusiv un consult al inimii şi al plămânilor. Trebuie să-ţi rezervi câteva ore pentru această consultaţie, pentru a putea discuta cu cadrele medicale specializate toate aspectele legate de sarcină. 

După ce te înregistrezi la personalul de la triaj, te vei întâlni cu moaşa care te va îndemna să-ţi faci un plan de acţiune pentru lunile următoare. Ea te va întreba despre:

• ciclul tău menstrual şi data ultimei menstruaţii. Pe baza acesteia, moaşa va putea calcula data probabilă a naşterii copilului;
• fertilitate – ţi-a fost greu să rămâi însărcinată? A trebuit să urmezi un tratament pentru fertilitate?
• medicaţie – Iei vreun medicament sau suferi de vreo boală precum astm, diabet sau probleme cardiace?;
• intervenţii chirurgicale – Ai suferit vreo intervenţie chirurgicală sau ai avut nevoie de o transfuzie de sânge în vreo perioadă a vieţii tale?;
• sănătatea membrilor familiei – Vei fi întrebată despre starea sănătăţii partenerului tău şi a membrilor apropiaţi ai familiei.

Moaşa va aborda chestiuni care îţi influenţează sănătatea, precum fumatul, consumul de alcool şi dieta. Ea îţi va prezenta informaţii şi recomandări despre alimentaţia corectă pe parcursul sarcinii şi va menţiona ce alimente să eviţi. Va discuta cu tine şi despre opţiunile de asistenţă disponibile în timpul sarcinii şi îţi va prezenta informaţii despre pregătirea pentru alăptat. Veţi discuta şi despre orice probleme sau preocupări ai putea avea pe parcursul sarcinii şi îţi va pune la dispoziţie detaliile de contact ale altor servicii sau organizaţii care oferă ajutor şi sprijin suplimentar.

Dacă ai avut în trecut o sarcină cu complicaţii sau dacă ai probleme de sănătate, de exemplu, hipertensiune, diabet sau o tulburare de coagulare a sângelui, vei fi îndrumată spre un medic specialist care te va supraveghea pe parcursul  sarcinii. 

Vei fi cântărită şi măsurată, ţi se va lua tensiunea şi ţi se va face analiza urinei pentru a ne asigura că nu ai nicio infecţie. Se vor face o serie de analize ale sângelui pentru ca orice eventual tratament de pe parcursul sarcinii să fie spre binele tău şi al copilului.

Analizele Sângelui

Cu permisiunea ta scrisă, ţi se vor face mai multe analize ale sângelui. Ne bucurăm să te anunţăm că, de obicei, pentru toate aceste analize nu ţi se va lua decât o singură dată sânge. Analizele sângelui vizează:

• Verificarea nivelului de hemoglobină (fier), proteina cu fier care intră în componenţa globulelor roşii ale sângelui şi care transportă oxigenul. Copilul va asimila exact cantitatea de fier necesară din corpul tău. Din acest motiv, multe mame sunt anemice şi se simt obosite şi lipsite de energie. Se urmăreşte ca hemoglobina mamei să se menţină peste 10,5. 
• Verificarea grupei sanguine. Există patru grupe sanguine: – A, B, AB şi 0. Pentru fiecare grupă sanguină, există un factor Rh – fie pozitiv, fie negativ. Factorul Rh este foarte important în cazul sarcinii, deoarece o mamă cu Rh negativ ar putea dezvolta anticorpi împotriva sângelui copilului, provocându-i anemie şi icter. Din acest motiv, orice femeie care are o sângerare vaginală sau suferă o traumă la nivelul abdomenului, de pildă în urma unei lovituri sau căzături, trebuie să meargă imediat la spital pentru a i se verifica grupa sanguină şi anticorpii din sânge. Dacă Rh-ul este negativ, i se va administra o soluţie injectabilă de anti-D, care previne complicaţiile care ar putea apărea la mamă sau copil pe parcursul acestei sarcini sau al următoarelor.
• Verificarea imunităţii la rubeolă (pojar german). Femeilor li se face un test de rutină pentru a se stabili dacă au imunitate la rubeolă. Majoritatea femeilor sunt imune la rubeolă datorită vaccinului MMR făcut în copilărie. Dacă analizele sângelui arată că nu eşti imună, ţi se va recomanda ca pe parcursul sarcinii să nu stai în preajma celor ce suferă de rubeolă, iar după naştere va trebui să mergi la medicul de familie (GP) şi să-ţi faci vaccinul.
• Depistarea infecţiilor cu transmitere sexuală. Dacă în urma analizelor sângelui eşti depistată cu sifilis, ţi se vor administra injecţii cu penicilină. Dacă nu este tratat, sifilisul poate duce la pierderea sarcinii şi la naşterea unui copil mort. Hepatitele B şi C sunt infecţii virale care pot provoca îmbolnăvirea ficatului. Dacă eşti depistată cu hepatita B, copilul ar putea fi protejat prin administrare de imunoglobuline la scurt timp după naştere, iar în lunile următoare printr-un tratament de imunizare. Toate femeile au posibilitatea să fie testate în vederea depistării virusului HIV, iar în cazul în care eşti seropozitivă, vei începe un tratament cu antiretrovirale, care reduc riscul transmiterii virusului HIV la copil.
• Depistarea varicelei, numită şi „vărsat de vânt“. Dacă nu eşti imună, ţi se va recomanda să eviţi contactul direct cu cei care au vărsat de vânt. Dacă nu eşti imună şi vii în contact direct cu cineva care are vărsat de vânt, trebuie să iei legătura cu spitalul, deoarece s-ar putea să ai nevoie de imunoglobuline pentru a-ţi proteja copilul.
• Depistarea anemiei cu celule în seceră şi a talasemiei. Dacă eşti de origine africană sau mediteraneană, ţi se va recomanda un test special pentru depistarea anemiei cu celule în seceră sau a talasemiei. Anemia cu celule în seceră şi talasemia sunt boli ereditare ale sângelui, care afectează circulaţia oxigenului în corp. Chiar şi indivizii sănătoşi pot fi, fără ştirea lor, purtători de celule în seceră şi talasemie şi le pot transmite copiilor lor. Dacă ai o astfel de afecţiune, partenerul tău va trebui să vină la spital pentru analize, întrucât copilul ar putea dezvolta o doză dublă de gene mutante şi ar putea dezvolta boala. 

Veţi primi rezultatele tuturor acestor analize în 14 zile. Dacă va fi nevoie să repetaţi vreun test, vei fi contactată telefonic sau în scris de către personalul spitalului. 

În schimb, nu vei primi nicio notificare dacă analizele sângelui se înscriu în valori normale. Rezultatele vor fi trecute în fişa ta medicală şi le vei putea vedea la următoarea consultaţie prenatală.

Testele de urină

La fiecare consultaţie prenatală ţi se face analiza urinei. Cele două analize principale urmăresc determinarea glucozei şi proteinei urinare. Cauza cea mai frecventă a prezenţei proteinei în urină este o infecţie la rinichi sau pe tractul urinar. Femeile sunt mai predispuse la infecţii în timpul sarcinii deoarece toate căile care alcătuiesc sistemul urinar sunt mai relaxate datorită hormonilor de sarcină. Un alt factor poate fi poziţia vezicii urinare în raport cu uterul. Verificarea nivelului de proteine în ultima fază a sarcinii este extrem de importantă, întrucât aceasta poate semnala o afecţiune numită preeclampsie.

Glucoza din urină este un semn de îngrijorare, deoarece ar putea semnala instalarea unui diabet pe fond de sarcină. Dacă ţi se găseşte glucoză în urină, moaşa te va întreba dacă nu ai mâncat nimic când ai dat proba de urină. Dacă ai mâncat înainte de analiză, te va ruga să revii la spital a doua zi cu o mostră de urină luată pe nemâncate. Dacă de data aceasta rezultatul la testul de glucoză este negativ, nu se va întreprinde nicio acţiune. 

Însă, dacă rezultatul indică prezenţa glucozei în urină, moaşa îţi va recomanda şi alte analize ale sângelui pentru a vedea dacă ai dezvoltat un diabet pe fondul sarcinii. Dacă ai diabet, ţi se va recomanda o echipă de specialitate care te va ţine sub observaţie pe tot parcursul sarcinii. 

Tensiunea arterială

Verificarea şi înregistrarea tensiunii arteriale la prima consultaţie este importantă. Această primă citire a tensiunii se numeşte valoare de bază. Toate celelalte verificări ale tensiunii sunt raportate la această valoare. Dacă tensiunea ta creşte, poate fi un semn de preeclampsie, care necesită monitorizare atentă, întrucât ar putea duce la naşterea prematură a copilului tău.

Verificarea greutăţii

Dacă ai o greutate şi o înălţime medie, în timpul sarcinii te vei îngrăşa cu circa 10 – 15 kg (20 – 30 livre). În spital vei fi cântărită doar la prima consultaţie. (Femeile care merg la clinica pentru diabetici sau la clinica de anestezie vor fi cântărite mai des.) Este foarte important să nu creşti prea mult în greutate, întrucât aceasta ar putea genera complicaţii în timpul sarcinii.

Cu toate acestea, este esenţial să mănânci bine şi să ai o alimentaţie sănătoasă, care să conţină carbohidraţi, proteine, grăsimi, vitamine şi minerale. Copilul depinde în totalitate de tine în privinţa hranei necesare dezvoltării şi creşterii lui.

Cum să-ţi păstrezi sănătatea în timpul sarcinii.