Depresia Postnatală
Depresia postnatală este o manifestare obişnuită. Poate să afecteze orice femeie care naşte, dar mai ales pe cele care au suferit în trecut de depresie. Aproximativ una din opt femei suferă de depresie postnatală, iar multe femei au avut simptome de depresie pe parcursul sarcinii.
Suferinţa cauzată de depresia postnatală este profundă şi, adesea, subestimată. Persoanele afectate sunt private de multe dintre bucuriile pe care mass-media le prezintă atât de des în scris sau pe ecrane. Femei care au fost întotdeauna considerate competente şi cu simţul răspunderii, care au o viaţă împlinită, îşi văd viaţa zguduită de această afecţiune care îşi poate face loc treptat sau poate lovi dintr-odată, fără avertisment.
Efectele negative ale depresiei postnatale sunt, adesea, accentuate de o amânare a diagnosticării şi tratamentului. Multe femei ezită să recunoască că se simt abătute , de teamă că ar putea fi judecate ca fiind „rele“ sau ca nefiind în stare să aibă grijă de propriul copil. Multe nu ştiu ce se întâmplă cu ele şi nici că pot beneficia de ajutor.
A fi mamă înseamnă a nu mai putea face tot ce făceai înainte de naştere. Trebuie să-ţi rezervi timp pentru a te reface după sarcină şi naştere şi să te adaptezi rolului de mamă. Profită de orice ocazie ca să te odihneşti şi să-ţi refaci rezervele de energie. Concediul de maternitate este spre binele tău şi spre binele relaţiei dintre tine şi copilul tău. Implică-ţi partenerul şi oamenii în care ai încredere în a te ajuta cu copilul şi cu treburile casei.
Încearcă de asemenea:
- Să ai mese regulate; alege alimente hrănitoare, care se gătesc repede. Evită gustările şi mesele cu conţinut ridicat de zahăr, deoarece acestea tind să accentueze iritabilitatea şi să reducă energia.
- Să faci exerciţii fizice, întrucât sunt esenţiale în reducerea stresului şi te vor face să te simţi mai bine.
- Să vorbeşti deschis despre sentimentele şi îngrijorările tale cu cineva în care ai încredere. Acest lucru îi va ajuta pe alţii să-ţi înţeleagă necesităţile. Nu e vina ta dacă eşti prost dispusă. Şi foarte probabil că nu e nici vina partenerului tău.
- Să planifici o bonă şi să-ţi stabileşti „o întâlnire“ o dată la două săptămâni pentru a discuta despre viaţă şi despre noile ei provocări.
- Să faci un plan de reducere a factorilor de stres şi să-ţi faci timp să te relaxezi cu familia şi prietenii.
Semne ale depresiei postnatale
Semnele depresiei postnatale sunt foarte variate şi includ:
- o stare de iritare, indispoziţie şi supărare;
- te simţi abătută şi nefericită şi nu te bucuri cu adevărat de copil;
- te simţi tristă şi singură, chiar şi cu oameni în preajmă;
- plângi fără motiv;
- te simţi fără valoare şi simţi că nu faci faţă;
- simţi că-ţi scapă lucrurile de sub control şi că-ţi pierzi minţile;
- eşti neliniştită şi panicată;
- te îngrijorezi cu privire la lucruri pe care în mod normal le-ai considera fireşti;
- nu dormi bine, îţi este greu să adormi şi te trezeşti devreme;
- te simţi extenuată şi fără vlagă; şi
- îţi este greu să găseşti o motivaţie pentru a face ceva – în unele zile abia poţi să te îmbraci.
Un semn al depresiei postnatale poate fi şi faptul de a te ocupa exagerat de mult de copil şi de a nu permite nimănui să te ajute. Astfel poţi ajunge la epuizare şi poţi să-ţi înrăutăţeşti starea. Un mic grup de femei simt că nu pot face nimic bun pentru copil şi îşi roagă partenerul sau un prieten de familie să se îngrijească de copil.
Unele mame care au depresie postnatală ezită să iasă din casă şi să-şi întâlnească prietenii ori să ia o pauză. Ar putea folosi scuze precum „dar dacă copilul o să aibă nevoie de mine“ sau „sunt prea obosită“.
Alte semne ale depresiei postnatale sunt:
- eşti exagerat de ocupată cu păstrarea curăţeniei în casă sau prea epuizată să mai faci ceva treburi în casă;
- slaba concentrare – nu reuşeşti să te concentrezi la ceea ce spun alţii, uiţi des unele lucruri şi îţi este greu să iei decizii;
- tulburări de apetit – unele mame uită să mănânce, iar altele se consolează mâncând sau o combinaţie a celor două;
- lipsa dorinţei de a avea relaţii sexuale – unele mame se gândesc „ce am văzut la el?“, iar altă dată se gândesc că partenerul lor va întâlni pe cineva şi le va părăsi;
- te simţi vinovată pentru multe lucruri, pentru lucruri pe care le-ai spus şi pentru lucruri pe care nu le-ai spus; şi
- te gândeşti să fugi sau să-ţi faci rău singură – „familiei i-ar fi mai bine fără mine“.
Tratamentul
Femeile cu depresie postnatală reacţionează bine la tratament. Femeile care sunt diagnosticate şi tratate din fază incipientă îşi revin mai repede decât cele care sunt tratate mai târziu. Cheia prevenirii şi a recuperării rapide este sprijinul suplimentar şi ajutorul practic. Dacă simţi că nimic nu merge bine, recunoaşte acest lucru şi discută cu cineva în care ai încredere – o prietenă, moaşa ta, asistenta ta de sănătate publică (public health nurse) sau medicul de familie (GP). O zi proastă e ceva normal, o săptămână sau două, nu.
Durata tratamentului pe care trebuie să-l urmeze mamele variază de la şase luni în sus. Durează cel puţin două săptămâni până când antidepresivele încep să-şi facă efectul. Dacă întrerupi tratamentul înainte de terminarea celor şase luni, riscul ca depresia să revină este mai mare.
Sprijinul din partea familiei şi a prietenilor este, de asemenea, de maximă importanţă în refacerea după depresia postnatală şi, prin urmare, trebuie să facă parte din planul tău de îngrijire. Cere-le ajutor şi sprijin. Grupurile locale de parenting şi grupurile de sprijin ajută adesea , oferind suport şi înţelegere. Beneficiind de ajutor, depresia postnatală poate fi învinsă complet. Te vei bucura din nou de viaţă alături de copilul tău şi de familie.
Pentru informaţii suplimentare despre depresia postnatală, te rugăm să consulţi cele două publicaţii HSE (Serviciul Executiv de Sănătate) intitulate “Chasing the blues away (Cum să alungi depresia)” şi “Postnatal Depression- A guide for mothers, family and friends (Depresia postnatală – Un ghid pentru mame, familie şi prieteni)”